Compagnia delle poete translates Antonella Anedda
Written in Italian by Antonella Anedda
Povertà. Cronache, 2019
Non so quale nuovo rigore mi abbia portato a voi, case dal terreno nero
–Amelia Rosselli
Di nuovo voi case dal terreno nero. Voi muri neri eretti sui confini.
Zolle nere. Tende nere.
Povera è questa povera cosa che tesse questo ordito.
Povero è questo oltraggio al mito. Povera stuoia di acciaio e lana.
Povera stuoia, pelle nella consunzione, povera spoglia pestata dalla storia.
Povero è un sostantivo ambiguo. Povero è chi ha poche ore.
Povero è chi ha solo il palato. Povero è chi si mette in viaggio
e spera e dispera di tornare.
Povero è chi ha paura. Chi insegue, chi è inseguito.
Povera è la lingua che conosci chiusa in gola e sommersa dai suoni sconosciuti.
Published August 9 2019
© Antonella Anedda 2019
Compagnia delle poete translates Antonella Anedda
Written in Italian by Antonella Anedda
Translated into Catalan by Begonia Pozo
Pobresa. Cròniques, 2019
Non so quale nuovo rigore mi abbia portato a voi, case dal terreno nero.
–Amelia Rosselli
Un cop més, vosaltres, cases del sòl negre. Parets negres alçades sobre fronteres.
Terrossos negres. Cortines negres.
Pobre és aquesta cosa pobra que teix aquest ordit.
Pobre és aquest ultratge al mite. Pobra estora d’acer i llana.
Pobra catifa, pell extenuada, pobres despulles colpejades per la història.
Pobre és un substantiu ambigu. Pobre és qui té unes poques hores.
Pobre és qui només té el paladar. Pobre és qui comença el viatge
i espera i desespera de tornar.
Pobre és qui té por. Qui persegueix, qui és perseguit.
Pobra és la llengua que coneixes, tancada a la gola i submergida per sons desconeguts.
Published August 9 2019
© Antonella Anedda 2019
© Begonia Pozo 2019
Compagnia delle poete translates Antonella Anedda
Written in Italian by Antonella Anedda
Translated into English by Brenda Porster
Poverty. Narrations, 2019
Non so quale nuovo rigore mi abbia portato a voi, case dal terreno nero
–Amelia Rosselli
Again you houses out of black land. You black walls built on borderlines.
Black clumps of soil. Black curtains.
Poor is this poor thing that weaves this warp.
Poor is this outrage to myth. Poor mat of steel and wool.
Poor mat, skin in consumption, poor remains crushed by history.
Poor is an unclear noun. Poor is a person who has few hours.
Poor is the one who has only a palate. Poor is the one who starts out on a journey
in the hope of returning, with no hope of returning.
A frightened person is poor. A person who follows, who is followed.
Poor is the language you know shut in your throat and submerged by unknown sounds.
Published August 9 2019
© Antonella Anedda 2019
© Brenda Porster 2019
Compagnia delle poete translates Antonella Anedda
Written in Italian by Antonella Anedda
Translated into French by Laure Cambau and Mia Lecomte
Pauvreté. Chroniques, 2019
Non so quale nuovo rigore mi abbia portato a voi, case dal terreno nero
–Amelia Rosselli
Encore vous maisons, le terrain noir. Vous murs noirs bâtis sur les confins.
Tourbe noire. Rideaux noirs.
Pauvre est cette pauvre chose qui trame ce tissu.
Pauvre cet outrage au mythe. Pauvre natte d’acier et de laine.
Pauvre natte, une peau dans l’usure, pauvre dépouille écrasée par l’histoire
Pauvre est un terme ambigu. Pauvre celui qui a peu de temps.
Pauvre qui n’a que son palais. Pauvre qui se met en voyage
et espère et désespère de revenir.
Pauvre est celui qui a peur. Qui suit, qui est poursuivi.
Pauvre la langue que tu sais enfermée dans la gorge et submergée par des sons inconnus.
Published August 9 2019
© Antonella Anedda 2019
© Laure Cambau, Mia Lecomte 2019
Compagnia delle poete translates Antonella Anedda
Written in Italian by Antonella Anedda
Translated into Greek by Helene Paraskeva
Φτώχια. Χρονικά, 2019
Non so quale nuovo rigore mi abbia portato a voi, case dal terreno nero
–Amelia Rosselli
Πάλι εσείς σπίτια από μαύρο χώμα. Εσείς μαύροι τοίχοι υψωμένοι στα σύνορα.
Μαύροι βώλοι. Μαύρες σκηνές.
Φτωχό είναι ό,τι φτωχό υφαίνει αυτόν τον ιστό.
Φτωχή η ύβρις ενάντια στο μύθο. Φτωχή η ψάθα από ατσάλι και μαλλί.
Φτωχή η ψάθα, δέρμα που φθίνει, λείψανο φτωχό, ράκος της ιστορίας.
Φτωχό είναι λέξη διφορούμενη. Φτωχός είναι όποιος έχει λίγες ώρες.
Φτωχός είναι όποιος έχει μόνο ουρανίσκο. Φτωχός είναι όποιος ξεκινάει για ταξίδι
κι ελπίζει κι απελπίζεται ότι θα γυρίσει.
Φτωχός είναι όποιος φοβάται. Όποιος κυνηγάει κι ο κυνηγημένος.
Φτωχή η γλώσσα που μιλάς πνιγμένη στο λαιμό και βυθισμένη κάτω από ξένους ήχους.
Published August 9 2019
© Antonella Anedda 2019
© Helene Paraskeva 2019
Compagnia delle poete translates Antonella Anedda
Written in Italian by Antonella Anedda
Translated into Portuguese by Vera Lúcia de Oliveira
Pobreza. Crônica, 2019
Non so quale nuovo rigore mi abbia portato a voi, case dal terreno nero
–Amelia Rosselli
De novo vocês casas de solo negro. Paredes erguidas nas bordas.
Torrões negros. Cortinas negras.
Pobre é essa coisa pobre que tece essa teia.
Pobre é esse ultraje ao mito. Pobre tapete de lã e aço.
Pobre tapete, pele que se consome, pobre despida pisada pela história.
Pobre é um substantivo ambíguo. Pobre é quem tem poucas horas.
Pobre é quem tem apenas o paladar. Pobre é que se põe em viagem
e espera e se perde de voltar.
Pobre é quem tem medo. Quem persegue, quem é perseguido.
Pobre é a língua que conhece fechada na garganta e submersa em sons desconhecidos.
Published August 9 2019
© Antonella Anedda 2019
© Vera Lúcia de Oliveira 2019
Compagnia delle poete translates Antonella Anedda
Written in Italian by Antonella Anedda
Translated into Romanian by Livia Bazu
Sărăcie. Cronici, 2019
Non so quale nuovo rigore mi abbia portato a voi, case dal terreno nero
–Amelia Rosselli
Din nou voi, case din ţărână neagră. Voi ziduri negre clădite peste graniţe.
Bulgări negri. Corturi negre.
Sărăcie e acest lucru sărman care tese acest urzit.
Sărăcie e acest oltragiu către mit. Biată rogojină din oţel şi lână.
Biată rogojină, piele in destrămare, biete resturi mortale călcate de istorie.
Sărac e un substantiv ambiguu. Sărac e cine are puţine ore.
Sărac e cine are doar cerul gurii. Sărac e cine se aşterne la drum
sperând şi disperând că se va întoarce.
Sărac e cel căruia îi este frică. Cine fugăreşte, cine este fugărit.
Săracă este limba pe care o cunoşti ferecată în gâtlej şi înecată de sunete necunoscute.
Published August 9 2019
© Antonella Anedda 2019
© Livia Bazu 2019
Compagnia delle poete translates Antonella Anedda
Written in Italian by Antonella Anedda
Translated into Spanish by Adriana Langtry and Francisca Paz Rojas
Pobreza. Crónicas, 2019
Non so quale nuovo rigore mi abbia portato a voi, case dal terreno nero
–Amelia Rosselli
Otra vez ustedes casas de terreno negro. Muros negros erguidos en los confines.
Tierra negra. Toldos negros.
Pobre es esta pobre cosa que teje esta urdimbre.
Pobre es este ultraje al mito. Pobre estera de acero y lana.
Pobre estera, piel en consunción, pobre despojo pisoteado por la historia.
Pobre es un sustantivo ambiguo. Pobre es quien tiene pocas horas.
Pobre es quien sólo tiene el paladar. Pobre es quien se marcha de viaje
y espera y desespera el regreso.
Pobre es quien tiene miedo. El que persigue, el que es perseguido.
Pobre es la lengua conocida encerrada en la garganta y sumergida por sonidos desconocidos.
Published August 9 2019
© Antonella Anedda 2019
© Adriana Langtry, Francisca Paz Rojas 2019
Compagnia delle poete translates Antonella Anedda
Written in Italian by Antonella Anedda
Translated into Swedish by Candelaria Romero
Fattigdom. Krönika, 2019
Non so quale nuovo rigore mi abbia portato a voi, case dal terreno nero
–Amelia Rosselli
På nytt ni husen av svart land. Ni svarta murar upprättade på gränserna.
Svarta jordkockor. Svarta gardiner.
Fattig är den fattiga saken som väver denna varp.
Fattig är förolämpningen av myten. Fattig matta av stål och ull.
Fattig matta, utsliten skinn, arm avklädd nedtrampad av historien.
Fattig är en tvivelaktig substantiv. Fattig är vem som har få timmar.
Fattig är vem som har bara gommen. Fattig är vem som reser
och förväntar och förtvivlar att återvända.
Fattig är vem som är rädd. Vem som jagar, vem som blir jagad.
Fattig är det språk du känner till stängd i halsen nedsänkt av okända ljud.
Published August 9 2019
© Antonella Anedda 2019
© Candelaria Romero 2019
Other
Languages
Compagnia delle poete is a theatre poetry ensemble created in the summer of 2009 on the initiative of Mia Lecomte. Its members are all foreign or Italian-foreign women poets writing in Italian – Prisca Agustoni, Cristina Ali Farah, Anna Belozorovitch, Livia Bazu, Laure Cambau, Adriana Langtry, Mia Lecomte, Sarah Zuhra Lukanić, Vera Lucia de Oliveira, Helene Paraskeva, Brenda Porster, Begonya Pozo, Barbara Pumhösel, Melita Richter, Francisca Paz Rojas, Candelaria Romero, Barbara Serdakowski, Jacqueline Spaccini, Eva Taylor –: twenty poets from various continents, each with her own particular history of migration and plurilinguism.
La Compagnia is a sort of “orchestra” that can harmonize the texts of poets influenced by their diverse linguistic and cultural traditions, to create performances in which the word is supported and amplified by different artistic languages. Besides its theatrical activity, the Compagnia is often invited to take part in academic and literary seminars, conferences and workshops, both in Italy and abroad, on the subject of transnational literatures.
This unpublished poem by Antonella Anedda was written in Italian and translated for the first time in the various languages of the Compagnia. This is part of a series of plurilingual translations of unpublished texts by contemporary poets edited by the Compagnia.
(www.compagniadellepoete.com)
Your
Tools